Legătura dintre bolile vasculare și activitatea cerebrală

  Pe măsură ce oamenii de știință cercetează tot mai mult cu privire la patologiile gemene ale bolilor cardiovasculare și ale demenței, ei sunt tot mai convinși că afecțiunile inimii și ale creierului au cauze comune și se influențează reciproc. Din fericire, multi agenți nutritivi care au demonstrat o mare eficacitate în prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare par să contribuie de asemenea la menținerea unei funcții cognitive sănătoase. În acest articol, tratăm modul în care bolile cardiovasculare favorizează apariția bolilor cerebrale. Fibrilațiile atriale sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral și cu demența. În funcție de localizarea accidentului vascular cerebral, tulburările cognitive pot fi de mai multe tipuri. Cu toate acestea, chiar dacă există aritmii ce nu provoacă neapărat un atac cerebral, pacientul în cauză se poate afla totuși în pericol de a dezvolta o disfuncție cognitivă. De fapt, fibrilațiile cardiace împreună cu alte boli ale inimii (de exemplu, hipertensiunea arterială) fac parte din factorii de risc ai Alzheimerului. Unul dintre primele studii care au evaluat asocierea fibrilațiilor atriale cu disfuncția cerebrală și inclusiv cu demența, a fost Studiul Rotterdam. În urma acestuia, s-a concluzionat că disfuncția cognitivă este aproape de două ori mai frecventă la pacienții care suferă de o boală a sistemului cardiovascular. În sprijinul acestei afirmații vin și constatările recente din care reiese faptul că patologia tulburărilor de natură cognitivă apar cu precădere la bătrânii care au o afecțiune a inimii. De asemenea, cercetătorii au descoperit că pacienții cu accident vascular cerebral provocat de fibrilațiile atriale au înregistrat un volum redus la nivelul hipocampului (parte a creierului care este responsabilă de formarea memoriilor si a amintirilor), ceea ce poate explica insuficiența de memorie specifică Alzheimerului. Oamenii de știință care au luat parte la realizarea acestui studiu afirmă că o parte dintre pacienții care aveau fibrilații atriale sufereau totodată și de depresie, în forme mai grave ori mai ușoare.

Cum se produc mecanismele prin care aritmiile influențează activitatea cognitivă?

Mecanismele prin care fibrilația atrială cauzează disfuncții cognitive la pacienții care nu au suferit un accident vascular nu sunt bine definite. Una dintre ipoteze afirmă că fibrilațiile cardiace induc o stare hipercoagulantă a sângelui și produc formarea de microembolii care la rândul lor produc aceste tulburări cognitive. O altă ipoteză se referă la legătura care există între variabilitatea ritmului atrial, debitul cardiac și tensiunea arterială (care poate duce la hipoperfuzie cerebrală tranzitorie). Cel mai bun curs de acțiune referitor la sănătatea dumneavoastră este prevenția. Așadar, pentru a depista la timp manifestările artimiilor și a afla nivelul lor de risc, utilizați tensiometrul de braț SENDO ADVANCE 3!