Metode de măsurare a tensiunii arteriale: metoda ascultatorie și metoda oscilometrică

Publicat pe:
Edituar për herë të fundit:
masurarea tensiunii arteriale Pentru determinarea tensiunii arteriale, personalul medical, dar și persoanele fără pregătire științifică în domeniu, dar cu exercițiu și îndemânare, pot determina tensiunea arterială prin metoda ascultatorie și metoda oscilometrică. Cele mai folosite metode de măsurare a tensiunii arteriale sunt metoda ascultatorie, preferată de doctori și personal specializat, și metoda oscilometrică, folosită în principal acasă, de persoane care nu au neapărat pregătire medicală. Mai există și metoda palpatorie, folosită tot de medici, care măsoară doar presiunea sistolică a sângelui, prin perceperea primei pulsaţii a arterei radiale la decomprimarea lentă a manşetei aplicate în jurul braţului.

Determinarea tensiunii arteriale: cum funcționează metoda oscilometrică

Determinarea tensiunii arteriale prin metoda oscilometrică se face prin folosirea unui senzor de presiune electronic cu citire numerică a tensiunii. În cele mai multe cazuri, manșeta este umflată de o pompă și apoi se eliberează aerul din ea printr-o supapă, ambele operate electronic. Această manșetă poate fi fixată atât pe braț, cât și la încheietura mâinii, ridicată la nivelul inimii în timpul măsurătorii. Este însă de preferat ca măsurarea tensiunii să se facă cu manșeta prinsă la braț. Inițial manșeta este umflată la o presiune care va determina, în momentul eliberării aerului, tensiunea sistolică. După eliberarea aerului, va fi măsurată tensiunea diastolică. Odată ce fluxul sângelui este prezent, dar restricționat, presiunea manșetei va varia periodic în sincron cu expansiunea ciclică și contracția arterei branhiale. Valorile tensiunii sistolice și ale celei diastolice vor fi calculate din date brute, cu ajutorul unui algoritm.

Dispozitive folosite pentru determinarea tensiunii arteriale prin metoda oscilometrică

Dispozitive oscilometrice automate Măsurarea tensiunii cu dispozitive oscilometrice funcționează similar cu măsurarea tensiunii prin metodă ascultatorie. În loc să înregistreze citirile înregistrate acustic, metoda oscilometrică înregistrează și evaluează oscilațiile arterelor. Aceste oscilații apar când fluxul sanguin este întrerupt și apoi pornește din nou. Oscilațiile devin mai puternice, iar apoi își pierd din putere până când dispar din nou atunci când sângele curge normal. Și valoarea sistolică, și cea diastolică sunt calculate cu ajutorul unui algoritm care este apoi afișat pe ecranul dispozitivului. Dispozitive oscilometrice semi-automate Dispozitivele oscilometrice semi-automate funcționează la fel ca cele automate, prin calcularea valorilor în aceeași manieră. Diferența constă în faptul că manșeta nu se umflă automat, și cu ajutorul unei pompe, dezumflându-se apoi automat.

Determinarea tensiunii arteriale: cum funcționează metoda ascultatorie

Dispozitivele de măsurare ascultatorie determinăa tensiunea arterială prin monitorizarea sunetelor Korotkoff - sunetele produse prin curgerea turbulentă a sângelui. Determinarea tensiunii arteriale se face prin plasarea unei manșete gonflabile în jurul brațului, atașată unui manometru cu mercur. Poziționarea manșetei se face în așa fel încât aceasta să fie la aproximativ aceeași înălțime pe verticală cu inima. Manșeta se fixează și se umflă apoi prin strângerea unui balon de cauciuc (pompă) sau automat, până când artera este complet obstrucționată. Apoi, presiunea din manșetăa este eliberată lent. Când sângele începe să curgă, curgerea turbulentă a acestuia crează un puls - primul sunet Kortkoff. Presiunea acestui sunet, prima înregistrată, este tensiunea sistolică. Presiunea manșetei este apoi eliberată și mai mult, până când niciun sunet nu mai este detectat la măsurarea tensiunii arteriale diastcolice.

Dispozitive folosite pentru determinarea tensiunii arteriale prin metoda ascultatorie

Tensiometrul cu mercur (sfigmomanometrul) Acest tip de dispozitiv de măsurare este unul dintre cele mai precise și de încredere. De aceea este folosit, în mod predominant, drept sistem de referință în validarea studiilor clinice. Datorită caracteristicilor sale toxicologice și ecologice, puse în legătură cu mercurul, utilizarea sa este limitată sau chiar interzisă de autoritățile guvernamentale în țările Uniunii Europene. Stetoscopul Stetoscoapele sunt folosite în principal de personalul medical.