8 factori de risc pentru dezvoltarea aritmiei

Ce tipuri de aritmii există, când apar și când este cazul să consultăm un medic?

Orice ritm cardiac care este într-un fel diferit de cel normal este clasificat de medici ca aritmie.

Aritmiile cardiace pot apărea la persoane complet sănătoase și pot fi inocente în natură, dar în unele cazuri pot fi, de asemenea, o expresie a unei afecțiuni grave.

Senzația poate fi caracterizată printr-o săritură a inimii atunci când îi lipsește un ritm sau invers – când adaugă un ritm. Probabil că ați simțit uneori ceva ca o fluturare în piept sau că inima îți bate prea încet sau prea repede. Acestea sunt doar câteva dintre posibilități. Uneori, totuși, este posibil să nu simțiți absolut nimic și să aflați că aveți o aritmie asimptomatică.  

Tipuri de aritmie

Pe scurt, aritmia este o afecțiune în care inima nu funcționează la ritmul și frecvența potrivite. În funcție de ritmul cardiac, aritmia este împărțită în: 

• tahicardie (inima bate mai repede decât normal)
• bradicardie (inima bate mai lent decât normal)
• contracții cardiace premature (cu debut precoce)
• tremur al inimii (cu ritm neregulat)

Există semne alarmante:

• dureri în piept
• slăbiciune
• amețeală
• oboseală severă

Printre cele mai periculoase aritmii se numără fibrilația și oscilația ventriculară. Chiar și fibrilația atrială, adesea considerată o aritmie mai puțin severă, poate provoca un accident vascular cerebral sever. Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie. În Statele Unite afectează aproximativ 6-12 milioane de oameni, iar în Europa - aproximativ 17,9 milioane de oameni și, din păcate, aceste cifre sunt în continuă creștere. 

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea aritmiei?

Probleme cardiace însoțitoare

Boala coronariană este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea aritmiei. Arterele coronare sunt vase de sânge care înconjoară inima și transportă sângele bogat în oxigen către mușchiul inimii. Sângele este necesar pentru o conducere electrică adecvată în inimă și, prin urmare, orice implicare a acestor vase prezintă riscul dezvoltării unei aritmii. Un alt factor de risc este boala cardiacă valvulară.

Depunerile în valvele cardiace pot include, de asemenea, peretele inimii dintre ventricule - cele 2 camere mari de pompare. Pulsul regulat, în cel mai bun caz, devine dificil fără utilizarea nelimitată a supapelor.

Insuficiența cardiacă apare atunci când mușchiul inimii nu poate pompa sângele în mod eficient și consecvent, ceea ce duce la acumularea de lichid în exces în plămâni și picioare. Alte boli și afecțiuni cardiace, cum ar fi microinfarctele și intervențiile chirurgicale cardiace anterioare, defecte congenitale ale inimii și alte boli prezintă un risc ridicat de a dezvolta aproape orice tip de aritmie. 

Hipertensiunea arterială și atacurile de cord

Hipotiroidism și hipertiroidism

Inima răspunde imediat la orice disfuncție tiroidiană. Niveluri ridicate de hormoni tiroidieni accelerează metabolismul, pot apărea dureri în piept și palpitații. Acest lucru face ca inima să bată mai repede, tensiunea arterială să crească și să apară aritmii cardiace. Activitatea scăzută a glandei tiroide încetinește metabolismul. În acest caz, dimpotrivă, inima începe să bată prea încet sau inegal, apar bătăi pierdute sau suplimentare.

Tensiune arterială crescută

Tensiunea arterială ridicată poate duce la hipertrofie - o creștere a dimensiunii ventriculului stâng al inimii. Acest lucru poate compromite conducerea bătăilor inimii prin celulele cardiace ale inimii și poate duce la o aritmie. 

Diabet

Diabetul necontrolat crește riscul de a dezvolta boli coronariene și hipertensiune arterială, care, așa cum s-a menționat mai sus, sunt un factor de risc pentru dezvoltarea aritmiei. 

Cum dăunează tensiunea arterială mare organismului?

Dezechilibru electrolitic

Electrolitii din sânge (sodiu, potasiu, calciu și magneziu) stau la baza mecanismului de generare și conducere a impulsurilor electrice în inimă. Modificările nivelurilor de electroliți din sânge pot afecta frecvența cardiacă, ducând la aritmii.

Magneziul și potasiul sunt principalii electroliți conținute în celule. La concentrații scăzute ale ambilor electroliți, pot apărea aritmii cardiace severe.

Calciul este cel mai abundent mineral din organismul nostru. Multe procese depind de calciu intracelular, cum ar fi reacțiile enzimatice, contracția musculară, contractilitatea cardiacă, agregarea trombocitelor și multe alte procese. Calciul este esențial pentru rezistența osoasă și funcția neuromusculară. Jumătate din calciu este legat de albumină; cealaltă jumătate se află într-o formă ionizată biologic activă. Chiar și modificările mici ale concentrației de calciu au un efect asupra organismului. De exemplu, atunci când nivelurile sale cresc, apar aritmiile, care se datorează unei modificări a contracției mușchiului cardiac.

Luarea anumitor medicamente

Unele medicamente care pot fi achiziționate fără prescripție medicală (așa-numitele over-the-counter), cel mai frecvent pentru tuse și răceli, precum și unele medicamente prescrise pot contribui la aritmie.

Alcool

Alcoolul afectează conducerea impulsurilor electrice în inimă. Acest lucru îi afectează munca, deoarece nu se poate micșora corect și ritmic. În plus, produsele descompuse ale alcoolului perturbă metabolismul grăsimilor, glucidelor și proteinelor. Inima nu primește toate substanțele necesare și apare tahicardie.

Consumul de droguri, prea multă cofeină, fumatul

Cofeina, nicotina și alte stimulente pot face inima să bată mai repede decât de obicei. Consumul de droguri precum amfetamina și cocaina poate afecta în mod semnificativ funcția inimii, ducând la aritmie, chiar la moarte subită din cauza fibrilației ventriculare. 

Majoritatea acestor factori de risc pot fi evitați, ceea ce este asociat cu prevenirea aritmiei. Este important să nu ignorați simptomele aritmiei, ci să le monitorizați cu atenție și să consultați un cardiolog dacă aveți nelămuriri.

Când să consultați un medic?

Aritmiile vă pot face să simțiți bătăi premature ale inimii sau că inima bate rapid sau bate prea încet. Alte semne și simptome pot fi legate de faptul că inima nu pompează eficient din cauza unui puls rapid sau lent. Acestea includ dificultăți de respirație, slăbiciune, amețeală, stare de leșin, convulsii și dureri sau disconfort în piept.

Solicitați asistență medicală de urgență dacă experimentați brusc sau frecvent oricare dintre aceste semne și simptome într-un moment în care nu vă așteptați să le simțiți. 

Cum este diagnosticată hipertensiunea arterială?

Diagnostic

Pentru a diagnostica aritmia, medicii folosesc următoarele tipuri de teste și metode:

1.    ECG – Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică din inimă. Este un test rapid și nedureros care folosește electrozi așezați pe piept, brațe și picioare.

2.    Holter - În general, holter este un ECG portabil. Numit și „electrocardiogramă ambulatorie”, este un dispozitiv pe care îl utilizați timp de 2 zile până la 2 săptămâni, în funcție de judecata medicului dumneavoastră. Testul holter ia în considerare mișcarea undelor electrice care trec prin inimă. Sunt aceleași valuri care „spun” inimii să se contracte și să pompeze sânge.

3.    Test de stres – Există diferite teste de stres, dar scopul lor este unul - să verifice cât de mult stres poate suporta inima ta înainte să existe o problemă cu ritmul bătăilor sau al fluxului sanguin. Cel mai frecvent tip de test de stres folosește o bandă de alergat sau o bicicletă de exerciții, în combinație cu un ECG și măsurarea tensiunii arteriale.

4.    Ecocardiogramă - Acest test folosește ultrasunete pentru a verifica starea mușchiului inimii și a supapelor.

Există alte teste mai specializate care, la discreția medicului dumneavoastră, vă pot fi prescriseAcestea includ: cateterizarea cardiacă, examenul electrofiziologic și unele examinări neurologice.

Prevenirea

Este important să subliniem că aritmia nu este întotdeauna prevenită, deoarece dacă nu aveți simptome, este posibil să nu știți nici măcar că suferiți de aceasta. Vizitele regulate la medicul de familie vă pot proteja nu numai de acesta, ci și de majoritatea problemelor cardiace. Deoarece unele medicamente și suplimente pot provoca aritmii, asigurați-vă că medicul dumneavoastră este la curent cu toate medicamentele pe care le luați.

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să vă schimbați stilul de viață cu unul mai sănătos, pe baza nutriției. O dietă sănătoasă este o bună prevenire nu numai pentru aritmie, ci și pentru probleme cu colesterolul, hipertensiunea arterială și altele. Obiceiurile dăunătoare și stresul vin, de asemenea, în prim plan atunci când vorbim despre probleme cardiace.

Este aritmia un pericol pentru mine?

Mit și adevăr cu privire la tensiunea arterială și ritmul cardiac