Fibrilația atrială - un factor de risc pentru accidentele vasculare

[caption id="attachment_2095" align="aligncenter" width="750"] Sursa foto: https://edrugsearch.com[/caption] Fibrilația atrială este o anomalie a inimii, care se manifestă ca o bătăie neregulată și care se arată a fi, de cele mai multe ori, un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Este o anomalie destul de îngrijorătoare pentru întreaga populație, întrucât, în prezent, a devenit o a doua cauză a mortalității, la nivel mondial, potrivit datelor de la OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Fibrilația atrială este o tahiaritmie supraventriculară, prin care semnalele electrice generate în alte regiuni ale atriilor sau în venele pulmonare se transmit contrar normelor. Ele cauzează o mișcare rapidă și haotică către pereții atriilor, asemenea unor impulsuri. De regulă, în cazul fibrilației atriale, inima poate ajunge până la 300 de bătăi pe minut, fenomen care duce la pomparea insuficientă de sânge în organism.

Câte tipuri de fibrilație atrială există?

Fibrilația atrială se manifestă sub trei forme:

• Fibrilația atrială paroxistică

Aceasta are o durată mai mică de 48 de ore și se convertește spontan la ritmul sinusal. Fibrilația atrială paroxistică este recurentă și durează, în medie, sub 7 zile, dispărând rapid.

• Fibrilația atrială persistentă

Aceasta este caracterizată printr-un ritm atrial neregulat, timp de 7 zile consecutive, și care dispare doar cu ajutorul unui tratament indicat de medic.

• Fibrilația atrială permanentă

Se caracterizează printr-un ritm cardiac neregulat, pe o perioadă de peste 7 zile. Se tratează prin cardioversie (defibrilare).

Ce consecințe are fibrilația atrială?

Pentru că este o anomalie prezentă nu doar la persoanele în vârstă, ci și la tineri, în urma unui stil de viață haotic, este foarte important să existe o monitorizare constantă a aritmiilor cu ajutorul unui tensiometru digital și să se efectueze controale de rutină. Astfel, orice simptom cu care se prezintă inima, trebuie luat în vedere și tratat cu mare atenție, mai ales când există un ritm neregulat și frecvent. Ritmul neregulat poate duce la oprirea sângelui în interiorul inimii și la formarea unor cheaguri de sânge. La rândul lor, acestea pot ajunge de la inimă în tot corpul și, cel mai adesea, la nivelul creierului. În momentul când ajung la acest nivel, cheagurile blochează arterele mici care hrănesc creierul, provocând accident vascular cerebral. Accidentul vascular este cea mai gravă consecință a fibrilației atriale, dar există și alte forme de tulburări mult mai ușoare, precum bătaia neregulată a inimii, numită aritmie. Aritmiile sunt afecțiuni ale inimii și se resimt atunci când în activitatea inimii apar anumite sincope legate de frecvență. O consecință deloc de neglijat, este și insuficiența cardiacă. Insuficiența cardiacă reprezintă un sindrom complex, care rezultă din afectarea structurii și funcției inimii, mai exact din incapacitatea acesteia de a pompa suficient de mult sânge oxigenat prin aorte către întregul organism. Se manifestă prin dispnee (insuficiență respiratorie), în momentul când se depune efort sau în stare de repaus, durere toracică, palpitații, tuse, senzație de greață. Fibrilația atrială poate fi observată și apoi comunicată medicului pentru tratamentul ce se impune cu ajutorul unui tensiometru. Acest aparat vă transmite valorile tensiunii și când acestea prezintă un risc destul de mare, este nevoie de un consult medical. Ținerea sub control a fibrilației atriale înseamnă o grijă mai mare asupra inimii dumneavoastră și o metodă de prevenție împotriva altor complicații, dintre care amintim accidentul vascular cerebral.