Care este legătura dintre stres și tensiunea arterială ridicată

Oricât de bine ți-ai îngriji organismul respectând regulile unui stil de viață sănătos, nu poți separa sănătatea fizică de starea psihică. Stresul apare atunci când, asupra noastră, acționează factori negativi puternici ai mediului și are rolul foarte important de a semnala faptul că ne aflăm într-o situație de risc. Nu lăsa stresul să îți dea peste cap sănătatea. Comandă SENDO Advance 3 și află întotdeuna care este valoarea corectă a tensiunii tale arteriale. Încă de la începutul evoluției noastre ca specie, stresul a apărut ca o adaptare la mediu indispensabilă supraviețuirii. El este răspunzător pentru reacția automată a organismului uman, cunoscută ca și reacție ”luptă sau fugi”, care a servit atât de bine strămoșilor noștri în apărarea împotriva pericolelor unui mediu neprielnic. Deși funcția lui este aproape la fel de importantă în prezent ca acum milioane de ani, dacă îi permitem să persiste un timp mai îndelungat decât ar fi necesar, ne poate afecta semnificativ sănătatea. Atunci când sistemul ”luptă sau fugi” este activat, corpul nostru este supus unei serii de transformări imediate. Dintre acestea, cele mai importante sunt: eliberarea unor substanțe chimice - adrenalina, noradrenalina și cortizolul, ascuțirea tuturor simțurilor pentru a fi capabile să detecteze pericolul, funcționarea sistemului cardiovascular la o putere de 5 ori mai mare decât în mod normal, contractarea vaselor de sânge, determinând creșterea tensiunii arteriale etc. Se consideră că, acționând pe termen lung, toate aceste transformări pot conduce la o proastă circulație a sângelui, la complicații cardiace și multe alte dereglări.

Cum afectează stresul presiunea arterială

Deși medicina nu a demonstrat încă o corelație precisă între perioadele lungi și intense de stres și probleme de tensiune, există două posibilecauze:

• expunerea constantă la substanțele chimice eliberate de stres și reacțiile fizice ale organismului asupra circulației sângelui (menționate anterior);
• tendințele de comportament auto-distructive pe care le avem în condiții de stres: consumul de alcool și tutun, mâncatul excesiv, probleme cu somnul, neglijarea exercițiilor fizice etc.

Semne că stresul vă afectează sănătatea

Organismul dumneavoastră transmite semnale clare atunci când permiteți stresului să își depășească simpla atribuție de avertizare a pericolelor. Toate aceste reacții urmăresc să vă comunice că stresul vă suprasolicită funcțiile și că trebuie să luați măsuri imediate pentru a-i diminua efectele. Simptome fizice - amețeli, maxilare încleștate, epuizare, palme transpirate, zgomote constante în timpane, tulburări de somn, palpitații ale inimii, tensiune musculară, dureri de cap, indigestie, tremurat, variații ale greutății. Simptome psihice - stare de îngrijorare constantă, dificultatea de a lua decizii, pierderi de memorie, probleme de concentrare, lipsă de creativitate, pierderea simțului umorului. Simptome emoționale - furie, anxietate, depresie, irascibilitate, singurătate, gândire negativă, sentimente de neajutorare, treceri bruște de la o stare la alta. Schimbări de comportament - mâncat compusiv, comportament critic cu cei din jur, schimbări frecvente ale locului de muncă, comportament impusiv, creșteri ale consumului de alcool sau alte substanțe nocive.

Ce puteți face pentru a reduce stresul în momentele critice?

Cu puțin exercițiu, vă puteți spori nivelul de satisfacție general și starea de bine fără a face schimbări majore asupra stilului de viață, diminuând astfel riscurile asupra tensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare. Pentru că, de multe ori, gândurile noastre sunt impulsuri automate, le acceptăm ca atare fără a le mai observa și analiza îndeaproape; uităm să le mai privim critic pentru a decide în ce fel să le răspundem și ni le asumăm ca fiind adevărul incontestabil. Acest lucru este cu atât mai dăunator pentru persoanele sensibile la stres pentru care aceste șabloane de gândire au o nuanță negativă accentuată. De fiecare dată când stresul vă acaparează starea psihică, opriți șirul gândurilor și încercați să vă dați seama dacă nu este cumva un simplu automatism. Notați pe o hârtie gândul în forma lui brută și, recitindu-l, treceți-l prin filtrul raționalității, răspunzându-vă la întrebările: ”Ceea ce gândesc este logic?”, ”Mă ajută cu ceva?”, ”Dacă nu, pot să privesc problema și dintr-un alt punct de vedere?”.

Alte metode de relaxare

Respirați adânc, expirând aerul mai lent decât în mod obișnuit. Întrerupeți gândurile negative concetrându-vă pe propria respirație și pe mișcările pe care corpul dumneavoastră le face în procesul respirației. Scanați-vă mental corpul, observați zonele încordate și eliberați-le. Faceți mișcări de rotație a capului și a umerilor, permițând mușchilor să se relaxeze. Ascultați câteva minute muzică ce vă ajută să vă relaxați. Multe persoane apelează la CD-uri sau compilații speciale care includ, alături de muzică, și instrucțiuni sau tehnici de relaxare. Apelați la biofeedback - o terapie anti-stress alternativă care folosește diverse instrumente de măsurare a temperaturii, a pulsului și a tensiunii musculare. Aceasta urmărește să învețe pacientul să-și monitorizeze și să-și controleze funcțiile organismului astfel încât să câștige mai mult control asupra propriilor reacții la stres. Indiferent dacă vă numărați printre persoanele pentru care stresul este o problemă constantă sau pur și simplu doriți să aveți mai multă grijă de sănătatea inimii dumneavoastră, vă sfătuim să luați măsuri pentru a-l împiedica să vă afecteze sănătatea.