Aritmiile reprezintă patologii de funcţionare a inimii care pot degenera în probleme grave de sănătate. De aceea, frecvenţa neregulată a bătăilor inimii trebuie să fie reglată în cel mai scurt timp posibil. Acestea pot fi detectate şi datorită funcţiei HIRA a tensiometrului SENDO ADVANCE 3.În tratarea aritmiilor se întâlnesc două abordări, una dintre ele referindu-se mai degrabă la diminuarea patologiei la un nivel minim, şi alta la eliminarea ţesutului care menţine aritmia din anumite cauze.
Abordarea naturistă în tratarea aritmiilor
Tratarea aritmiilor este posibilă prin consumul produselor pe bază de plante precum Păducel, Unguraş sau Talpa Gâştii. Acestea trei conţin substanţe care prin natura lor reglează atât ritmul bătăilor inimii, cât şi presiunea pe vasele coronare. Iată-le prezentate mai jos:A) Păducelul (Crataegus monogyna, Crataegus oxyacantha)Este un arbust înrudit cu măceșul şi poate fi găsit la lizieră şi pe dealuri. Păducelul produce vasodilatare arterială şi scade tensiunea, astfel încât contextul producerii aritmiei dispare. Acest lucru este posibil datorită substanţelor active regăsite în florile şi frunzele folosite ca infuzie de ceai. Substanţele active sunt acidul crategic, acidul ursolic, taninul, flavonoizii şi vitamina C, precum şi diversele uleiuri aromate.B) Unguraş (Marrubium vulgare)Această plantă medicinală acoperită cu perişori creşte în locurile însorite necultivate, iar din iunie până în septembrie îi pot fi recoltate părţile aeriene pentru infuzii (o linguriţă de plantă uscată şi mărunţită la o cană de apă clocotită), pentru a scădea hipertensiunea datorită colinei şi azotatului de potasiu. Deşi nu este renumită pentru aritmii, ci pentru hipertensiune, planta este folosită din timpuri străvechi cu succes şi are o influenţă pozitivă şi asupra aritmiilor.C) Talpa Gâştii (Leonurus cardiaca)Talpa Gâştii poartă denumirile populare de Creasta Cocoşului şi Somnişor şi creşte în acelaşi mediu precum Unguraşul, dar şi pe dealuri. Părţile aeriene sub infuzie au ca efect reglarea bătăilor inimii când organismul se află într-o stare de surescitare, prin scăderea tensiunii arteriale şi inducerea stării de somnolenţă chiar mai eficient decât binecunoscuta valeriană.
Abordarea electrofiziologică în tratarea aritmiilor
Medicina modernă permite eliminarea aritmiilor prin proceduri din ce în ce mai eficiente, indiferent de tipul de aritmie. Pentru aritmii comune dar şi pentru cele complexe, efectuarea de ablaţii cu radiofrecvenţă cicatrizează sau distruge ţesutul inimii responsabil de ritmul cardiac anormal.Cum se realizează în mod precis aceasta şi cum poate fi identificat acel ţesut cu o asemenea precizie? Fie pentru diagnostice precum tahicardii supraventriculare, flutter aterial sau sindrom WPW, fie pentru diagnostice precum tahicardii ventriculare sau fibrilaţie atrială, este posibilă introducerea unor catetere metalice cu vârf subţire prin vase de sânge pentru emanarea la punct fix de unde de radiofrecvenţă care să distrugă problematicul ţesut.Deşi cateterele se introduc până la inimă, procedura este nedureroasă, necesită anestezie locală, iar disconfortul este minim. Nimic nu este întâmplător sau inexact - din ce în ce mai multe instituţii medicale din ţară au capacitatea de a ghida cateterele şi de a localiza fasciculul prin punerea în funcţiune a unui sistem de triangulaţie de tip GPS corporal.Majoritatea pacienţilor părăsesc instituţia medicală în aceeaşi zi sau în ziua următoare.Indiferent de abordarea folosită în tratarea aritmiilor, cel mai important este să conștientizați faptul că aritmiile nu trebuie ignorate. Cu mijloacele potrivite, această afecțiune poate fi ținută sub control, fără a conduce la complicații mai grave ale inimii.
Aritmiile reprezintă patologii de funcţionare a inimii care pot degenera în probleme grave de sănătate. De aceea, frecvenţa neregulată a bătăilor inimii trebuie să fie reglată în cel mai scurt timp posibil. Acestea pot fi detectate şi datorită funcţiei HIRA a tensiometrului SENDO ADVANCE 3.
În tratarea aritmiilor se întâlnesc două abordări, una dintre ele referindu-se mai degrabă la diminuarea patologiei la un nivel minim, şi alta la eliminarea ţesutului care menţine aritmia din anumite cauze.
