Tensiunea diastolică mare – cauze, simptome şi recomandări

Poza tensiune mare Conform studiilor medicale recente, aproape jumătate din populaţia adultă a României are hipertensiune arterială. De cele mai multe ori aceasta este descoperită în urma unor controale medicale. Recomandăm tratarea cu seriozitate a problemei pentru păstrarea sănătăţii şi a calităţii vieţii. Tensiunea arterială ridicată, numită şi hipertensiune arterială, este o boală cronică de multe ori asimptomatică şi este caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale, ceea ce înseamnă că inima face eforturi să pompeze într-un ritm mai rapid pentru a împinge sângele prin vasele sanguine. Atunci când se măsoară tensiunea arterială, aparatul indică două valori. Prima se referă la presiunea arterială sistolică (presiunea exercitată asupra vaselor sanguine la fiecare bătaie a inimii), iar a doua se referă la presiunea arterială diastolică (cea mai mică presiune exercitată asupra vaselor sau arterelor atunci când inima se relaxează între două bătăi). Tensiunea diastolică mărită apare de regulă când în organism există diverse afecţiuni la nivelul arterelor, al inimii, al rinichilor sau al sistemului endocrin. Când tensiunea diastolică este mare, vasele de sânge nu reuşesc să se relaxeze între două contracţii (bătăi) ale inimii. Cum se manifestă tensiunea arterială diastolică mare? În general, tensiunea arterială mărită nu se manifestă prin simptome care să avertizeze pacientul, ci este descoperită în cadrul controlului medical. Există, totuşi, câteva semnale care ar putea atrage atenţia asupra modificărilor suferite de organism. Tu știi ce tensiune ai în mod normal? Poți afla în orice moment al zilei. Comandă SENDO Advance 3 la tine acasă și ține tensiunea sub lupă!

Simptome tensiunea diastolică mare:

  • dureri de cap
  • vertij
  • ameţeli
  • transpiraţie în exces
  • palpitaţii
  • insomnii
  • crampe musculare
  • amorţeala sau furnicături la nivelul extremităţilor
  • tulburări de concentrare şi chiar de memorie
  • tulburări ale vederii
  • sângerări nazale sau vaginale
  • urinări dese
Există câţiva factori de risc ce pot duce la tensiune diastolică mare. În principal este vorba despre un stil de viaţă nesănătos, o alimentaţie defectuoasă ori anumite afecţiuni cornice. De ce creşte tensiuneă diastolică? Motive pot fi multe, însă de obicei vârsta, istoricul familiei, sedentarismul, obezitatea, rasa, stresul, consumul excesiv de sare, fumatul, consumul mare de alcool, folosirea contraceptivelor orale sau lipsa potasiului şi a vitaminei D influenţează în mod serios creşterea tensiunii diastolice.

Tensiunea diastolică mare cauze:

  • anumite boli de rinichi, în principal insuficienţa renală, rinichiul polichistic, tuberculoza renală, stenoza arterei renale
  • unele probleme endocrine, printre care amintim hipotiroidismul şi hipertiroidismul, dar şi acromegalia (dezvoltarea exagerată a capului şi a mâinilor), feocromocitomul, sindromul Conn, sindromul Cushing
  • probleme cardiovasculare (insuficienţa aortică, bloc atrioventicular complet)
  • obezitatea
  • traumatisme, tumori sau inflamaţii ale creierului
  • apneea de somn (prezentă în mod special la persoanele care suferă de obezitate)
  • perioada sarcinii (preeclampsia)
Atunci când tensiunea arterială diastolică este mare, pot apărea diverse complicaţii. Dintre acestea, cele mai grave sunt complicaţiile neurologice (la nivelul sistemului nervos central) care pot provoca anevrism, hemoragie cerebrală. Complicaţiile la nivelul inimii sau al vaselor de sânge pot duce la apariţia insuficienţei ventriculare stângă şi, implicit, posibil edem pulmonar acut. Anevrismul este întotdeauna periculos şi poate avea urmări fatale într-un timp foarte scurt.  

Recomandări tensiune diastolică mare

Trebuie specificat faptul că diagnosticul de tensiune diastolică mare se poate pune abia dacă valorile ridicate prezente la control se repetă de mai multe ori. În acest caz medicul va recomanda efectuarea unor teste suplimentare pentru a afla ce simptome a prezentat pacientul, care au fost cauzele ce au dus la respectiva situaţie, care au fost factorii de risc determinanţi. Pentru că în marea majoritate a cazurilor tensiunea diastolică mărită indică o afecţiune renală, medicul va recomanda efectuarea unor analize de sânge şi urină complete, dar şi a unor investigaţii imagistice suplimentare amănunţite – electrocardiogramă, ecografie abdominală şi pielografie – pentru a determina dacă tensiunea diastolică mare a provocat afecţiuni ale ochilor, rinichilor sau inimii. Medicii recomandă în primul rând modificarea stilului de viaţă. Renunţarea la tutun, alcool şi cafea, reducerea consumului de sare, eliberarea de stres, scăderea în greutate la persoanele supraponderale, activităţile fizice care să menţină organismul într-o bună condiţie (cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi) şi neapărat consumul de fructe, legume, cereale şi lactate cu cât mai puţine grăsimi sunt doar câteva dintre obiceiurile ce pot fi schimbate şi care pot duce la o îmbunătăţire a sănătăţii. Persoanelor care prezintă o tensiune diastolică mărită le este recomandat să o monitorizeze cu atenţie permanent pentru a depista la timp modificările. În acest scop se recomandă achiziţionarea de aparatură specială (tensiometre), aşa cum sunt tensiometrele Sendo, astfel încât să poată afla în orice moment care este nivelul tensiunii. Astfel, o vor putea ţine permanent sub control. Persoanele interesate au la dispoziţie două modele – tensiometru pentru încheietură şi tensiometru pentru braţ. Sendo se dovedeşte a fi un ajutor de nădejde pentru persoanele care suferă de tensiune diastolică mărită. Articole similare:
  1. Masurarea corecta a tensiunii arteriale cu un tensiometru
  2. Temsiunea mică sau hipotensiunea
  3. Hipertensiunea sau tensiunea mare și modul în care poate fi diagnosticată
  4. Care este legătura dintre stres și tensiunea arterială ridicată